Hartă - Comuna Boișoara, Vâlcea (Comuna Boişoara)

Boișoara este o comună în județul Vâlcea, Muntenia, România, formată din satele Boișoara (reședința), Bumbuești și Găujani. Localitatea de reședință a comunei este atestată din vremea lui Vladislav Voievod (1451).

Comuna Boișoara este situată în nordul Județului Vâlcea, pe partea stângă a Oltului, în depresiunea intercapatică “Țara Loviștei”, cuprinsă între Munții Făgărașului la Nord, Munții Coziei la Sud-Est și culmea Câinenilor din Munții Lotrului spre Sud-Vest, despărțiti de Râul Olt, în ținutul istoric Muntenia.

Această depresiune, cunoscută în geografia României - după Simion Mehedinți- sub denumirea de Bazinul Titeștilor, este străvechiul ținut “Țara Loviștei”, amintit sub numele de “Terra Loysta” în diploma dată de regele ungurilor Bella al IV-lea contelui Conrad de Tălmaci în prima jumătate a veacului al XIII-lea, prin care-i întărește stăpânirea acestui ținut.

Primul document scris care atestă satele Boișoara și Găujani, este hrisovul dat de Io Vladislav Voievod în anul 145l, prin care dăruiește strămoșilor boișorenilor și găujănenilor cei șapte munți, pe care îi posedă și astăzi. ”Io Vladislav Voievod Domnul Țării Românești,care întărește stăpânire lui Dragomir Ruhart, a fiilor și nepoților lui,peste partea lor de moșie, de la gurile Deșiulu iși Săsenilor peste Boișoara și Găujani peste munții Mănileasa, Stâna Mare, Zănoaga, prislopul, Între Boiile”

Acest ținut istoric a fost studiat de profesorul de geografie Ion Conea în lucrarea Tara Loviștei, această carte fiind prima lucrare științifică de referință care vorbește despre Boișoara. Istoricul Comunei Boișoara se confundă cu istoricul Loviștei. În centrul Loviștei se află Comuna Boișoara, prin care trece străvechiul drum de legătură dintre Curtea de Argeș, vechi scaun domnesc.

Populație în Loviștea a existat din preistorie, fiind un ținut înconjurat din toate părțile de munți înalți, ca o cetate. În trecut în Ținutul Loviștea nu se putea pătrunde decât pe două căi: pe la sud-est, de la Sălătruc din Județul Argeș prin Comuna Perișani și de la nord-est prin trecătoarea Turnu Roșu- Câineni, dacă se apărau aceste porți, Loviștea era ca o cetate de necucerit.

Dovada materială de vechimea locuitorilor din Țara Loviștei o formează descoperirea de la “Cula lui Duroi”, o peșteră strâmtă de dimensiuni reduse unde, în anul 1935, ca urmarea unor săpături, au fost găsite cioburi de ceramică vechi de 5-6 mii de ani. Datorită faptului că pe aceste locuri trecea singura cale de comunicare dintre Transilvania și Muntenia se presupune că pe aici au trecut armatele romane conduse de împăratul Traian, în drumul său spre Sarmisegetuza, în al doilea război daco-roman.

Ținutul Loviștei fiind situat într-o regiune muntoasă, este străbătută de nenumărate văi, pâraie, izvoare toate făcând parte din bazinul Oltului. Un din cele mai însemnate văi din Loviștea este Boia, care izvorăște din versantul sudic al masivului Scara-vecin cu Negoiul, strânge toate izvoarele și văile și se varsă în râul Olt. Un afluent al Boii care vine dinspre răsărit și izvorăște din muntele Clăbucet, este valea Boișoara, de unde și-a luat denumirea și satul Boișoara.

Cum în general denumirile localităților sau ținuturilor s-au luat de la numele apelor care le străbat așa și-a luat și Comuna Boișoara numele de la valea care o străbate de la est la nord-vest.

Comuna Boișoara se învecinează: la nord, cu munții Făgărașului; la sud, cu comuna Racovița; la sud-est cu comuna Titești și la nord-vest cu comuna Câineni.